Situată în zona centrală a Bucureștiului, Biserica Sfintei Cruci și a Sfantului Vasile cel Mare este un monument important, cunoscut printre localnici și turiști pentru valoarea sa religioasă și culturală. Considerată un lăcaș de reculegere și rugăciune din inima capitalei, biserica se remarcă atât prin componenta arhitecturală deosebită, cât și prin istoricul ei aparte.
La ultimele lucrări de restaurare din incinta bisericii, efectuate între anii 2019-2020, a participat și echipa BrownStone, contribuția noastră a constat în montajul și șlefuirea pardoselii din piatră naturală. De asemenea, echipa noastră a montat medalioane din marmură, elemente simbolistice și decorative ce conferă interiorului bisericii o estetică splendidă dar și plină de semnificație spirituală.
Montajul și șlefuirea medalioanelor de marmură, un proces delicat, realizat manual de către personalul BrownStone
Istoric
O primă mențiune a bisericii în inventarul orașului a fost făcută în anul 1804, pe data de 9 ianuarie. Primele mărturii despre monument indică spre existența unui posibil schit de călugări la marginea Bucureștiului, având potențiale legături cu Sfântul Munte Athos.
Anul 1815 marchează un eveniment important din istoria bisericii, aceasta fiind la acel moment închinată Mănăstirii Mărcuța. În 1838, biserica veche a fost distrusă de cutremur, iar după 9 ani a fost refăcută din zid în timpul domniei lui Gheorghe Dimitrie Bibescu și a Mitropolitului Neofit al II-lea. Înălțarea ei a fost făcută de către căminarul Toma Baltă, care a suportat majoritatea cheltuielilor necesare reconstructiei. Printre contribuitorii bisericii s-a numărat și Elena Filipescu. Ea a lăsat sub formă de testament o donație anuală pentru lucrări de întreținere și reparare.
Așadar, pentru a ajunge la forma actuala, biserica Sfintei Cruci și a Sfantului Vasile cel Mare a dus în spate un istoric zbuciumat, devenind biserică de enorie și figurand cu un număr de 171 familii și 600 suflete în jurul anului 1909.
Pană în prezent, edificiul a suferit multiple lucrări de reconstrucție, în anii 1889, 1911, 1922, 1959, 1960 și mai recent, începând cu anul 2000, când i s-au adus numeroase îmbunătățiri, precum: spălarea picturii, restaurarea catapetesmei și construirea unei noi clopotnițe.
Valoare culturală
Biserica Sfintei Cruci și a Sfântului Vasile cel Mare adăpostește multe obiecte de preț, dintre care cel mai important este Sfânta Raclă, confecționată în jurul anului 1770. Este sculptată în lemn pictat și îmbrăcată în argint aurit, decorat cu multe pietre prețioase, dintre care: safire, smaralde, granate, rubine, topaz, perle.
În Sfânta Raclă se găsește un fragment din „Cinstitul Lemn al Sfintei și de viață făcătoare Cruci a lui Hristos”, precum și moaștele a mai multor părinți: Sfinților Trifon, Haralambie, Teodor, Ioan Botezătorul.
Un alt element ce îi conferă Bisericii o importanță deosebită este pictura de la interior, realizată într-o manieră de pictură caracteristică epocii și aparținându-i lui Anton Serafim, fost monah la Mănăstirea Căldărușani. De asemenea, în lăcașul sfânt se mai găsesc icoane de patrimoniu aparținând secolului al XIX- lea.
Din punct de vedere al aspectului arhitectural, monumentul aparține stilului muntenesc.
În prezent
Biserica păstrează și în prezent tradiții de valoare, la care participă un număr mare de enoriași. Anual, pe data de 13 septembrie, după slujba de priveghere pentru hramul Înălțarea Sfintei Cruci, cu binecuvântarea Părintelui Patriarh Daniel, Biserica Sfintei Cruci și a Sfântului Vasile cel Mare organizează o procesiune-pelerinaj pe Calea Victoriei pâna în parcul Nicolae Iorga. Pelerinajul se realizează cu Sfânta Racla, în care, așa cum este menționat și mai devreme, se găsește Lemnul de viață dătător al Sfintei Cruci și Moaștele a șase sfinți.
O altă tradiție, începută în anul 2011 o reprezintă Concertul de Colinde „Îngeri și Păstori colindă Pământul!” din data de 5 decembrie. Preoții și corul emoționează enoriașii prin cântecele bisericești pline de semnificație.
