Șapa

Șapa este elementul constructiv care la finalul execuției, respectând anumite cote și norme de aplicare, trebuie să confere stratul suport ideal pentru tipul de placare ce urmează a fi montat.

Preț manoperă turnare șapă

Acesta poate diferenția în funcție de:

• materialul folosit
• grosimea șapei
• tipul de șapă ales
• suprafață
• transportul materialului la anumite înălțimi

Turnarea șapelor

Începem acest subiect al turnării unei șape prin a vă explica că acestea se împart în trei categorii:

• ȘAPE SEMIUMEDE
• ȘAPE FLUIDE
• ȘAPE AUTONIVELANTE

Aceste trei tipuri de sape pot fi:

• ȘAPE ADERENTE
• ȘAPE FLOTANTE
• ȘAPELE FLOTANTE pot fi termice și / sau fonice ori cu încălzire (ex. încălzirea în pardoseală)

Șapa semiumedă

Este materialul care are în compoziție nisip spălăt, sort de 4-8mm, ciment și apă. Șapa semiumedă se poate prepara cu mașini speciale, cu betoniere sau cu mixere.

Trebuie să aibe un minim de 5cm. Aceeași șapă dar cu prestații net superioare, se poate obține înlocuind cimentul cu un LIANT HIDRAULIC amestecat cu nisip/sort (0-8mm)și apă. În acest caz se realizează o șapă cu prestații mecanice superioare, stabilitate superioară, durabilitate ridicată în timp, calitatea acesteia permițând aplicarea mult mai rapidă (datorita timpilor mult mai reduși de uscare) și diversificată a oricărui tip de pardoseală. Folosind anumiți lianți, aditivi sau produse speciale (numai în baza fișelor tehnice ale produselor furnizate de producător) de o grosime mai mică de 5cm.

Avantajele folosirii lianților în compoziția șapelor semiumede sunt multiple.

Primul avantaj și unul dintre cele mai importante e timpul de așteptare mult redus pentru maturarea șapei. În cazul folosirii unor lianți hidraulici de top ca și performanțe tehnice (uscare rapidă, rezistență ridicată la compresie și flexie) timpul de aplicare pentru gresie se poate reduce la doar 24 de ore iar pentru parchet masiv la 5 zile. Valori foarte mici dacă ținem cont că șapa tradițională (nisip, ciment, apă) are un minim de 30 zile de așteptare în condiții optime. De preferat, atunci când liantul pentru șape aparține unui anumit producător, să se folosească pentru montajul pardoselilor adezivii compatibili.

Șapa autonivelantă

Șapele autonivelante sunt produse gata preparate de producător, care pot fi livrate ambalate în saci de 25kg sau vrac depozitate în silozuri speciale. Grosimea șapei poate varia de la 1mm la 30mm. În ultimii ani sunt producători ce ne pot oferi șape ce pot fi turnate chiar până la o grosime de 100mm.

Se poate turna atât ca ȘAPĂ ADERENTĂ cât și ca ȘAPĂ FLOTANTĂ (termică, acustică, cu încălzire) datorită proprietăților sale net superioare celorlalte două tipuri de șapă.

Avantajele folosirii șapei autonivelante:

• volum de muncă redus (preț manoperă mic)
• după uscarea acesteia se poate aplica orice tip de pardoseală
• unele dintre aceste materiale specificate de producatori ca fiind cu uscare rapidă, permit montarea gresiei după numai 12 ore de la turnare și după 24 de ore a parchetului
• posibilitatea turnării oricărei grosimi avem nevoie, începând de la 1mm
• ideal pentru aplicarea parchetului cu adeziv
• stabilitate dimensională foarte ridicată
• flexibilitate foarte ridicată
• mare rezistență mecanică

Șape aderente (Șape monolit)

Șapa aderentă este șapa care aderă (se lipește) de beton sau structura existentă. Se folosesc cu precădere în construcțiile industriale, acolo unde e nevoie de o mare rezistență mecanică. Trebuie ținut cont în utilizarea acestei șape, că aceasta nu va opri infiltrația apei din placă datorită lipsei unei bariere de vapori, nu va putea proteja termic și fonic, datorită faptului că aceasta va funcționa ca o punte termică și fonică. Înainte de începerea turnării acesteia trebuie să fim siguri că stratul suport (placă beton, radier) este stabil, uscat, să nu fie crăpat, fisurat, exfoliat, desprins, cu pete de ulei, vopsea sau înghețat.

Desprăfuirea și amorsarea sunt operații obligatorii. Datorită benzii perimetrale de dilatație absorbția apei din șapă de către elementele structurale verticale(pereți, stâlpi) nu va avea loc. Stratul suport trebuie amorsat înaintea turnarii, tocmai pentru a controla absorbția rapidă a apei din șapă, pe timpul uscării acesteia. Trebuie ținut cont ca șapa aderentă, va depinde de stratul suport pe care va fi lipită și ca atare va prelua eventualele mișcări ce vor provoca crăpături sau fisuri. Structurile de beton pot avea contracții și dilatații mari, până la eliminarea apei acest proces putând continua câțiva ani.

Chiar și mișcările seismice care vor acționa asupra structurii provocând crăpături sau fisuri, vor face ca acestea să fie vizibile pe suprafața șapei aderente. Se poate arma cu plasă, această operație nefiind totuși o garanție în nepreluarea eventualelor probleme ale stratului suport enumerate anterior. Pentru a nu avea două zone de contact cu structura, și pentru a diminua riscul forțelor ce acționează atât vertical cât și orizontal, e ideal lipirea unei benzi perimetrale de dilatație, atât pe pereți,cât și pe celelalte elemente structurale întâlnite.

Șape flotante

Singura deosebire între ȘAPA ADERENTĂ și ȘAPA FLOTANTĂ este aceea că prima aderă la stratul suport, pe când cea de-a doua nu trebuie să aibe contact direct cu niciun element de structură. Această șapă va prelua în întregime toate sarcinile fizico-mecanice. Pentru separarea șapei flotante de stratul suport se poate folosi folie de polietilenă (barieră de vapori) și obligatoriu, se va evita contactul direct cu elementele structurale (pereți, stâlpi, scări) prin lipirea pe aceste elemente a unei BANDE PERIMETRALĂ DE DILATAȚIE. Se va arma întotdeauna cu plasă.

Tipul de plasă va fi ales în funcție de grosime, destinația spațiului, acțiunile mecanice la care va fi supusă și nu în ultimul rând tipul de pardoseală ce urmează a fi montat. După turnare poate fi finisată atât manual cât și mecanizat (șapa elicopterizat).

Șapa flotantă cu strat de izolație

ȘAPA FLOTANTĂ poate avea, în funcție de cerințele proiectantului, beneficiarului sau normelor europene, caracteristici termice, fonice sau, de ce nu, ambele.

Diferența dintre șapa flotantă și ȘAPA FLOTANTĂ TERMICĂ ȘI/SAU FONICĂ este facută straturile ce o separă de straturile ce o separă de stratul suport. Se folosește folie de polietilenă (BARIERĂ DE VAPORI), după care se poate folosi ca și strat izolator șapa lejeră perlit (perle de polistiren, ciment, apă), polistiren expandat, polistiren extrudat, plută, agregate polimerice, etc. Atenție, o bună șapă termică poate să nu fie în acelați timp și o bună șapă izolată fonic și viceversa.

Șapa cu încălzire (încălzire în pardoseală)

Șapele încălzite sunt șape flotante, pe straturi izolatoare ce au în componență sisteme de încălzire electrică sau cu agent termic. Acestea pot fi semiumede, fluide sau autonivelante. În cazul execuției șapei cu încălzire incorporată trebuie ținut cont de următoarele aspecte:

• evitarea infiltrării umidității din structură folosind folia de polietilena
• evitarea pierderii căldurii către elementele de structură prin montajul panourilor izolante
• dacă se va folosi în compoziția materialului turnat: ciment, nisip și apă e obligatoriu introducerea unor aditivi, lianți și a benzii perimetrale de dilatație, pentru a putea preveni eventualele crăpături sau fisuri, provocate de contracțiile și dilatațiile excesive pe care le poate suferi șapa la diferențele mari la care va fi expusă
• dacă în compoziția materialului se va folosi un liant hidraulic, turnarea șapei flotante se va face conform indicațiilor producătorului și după consultarea în prealabil a fișei tehnice a produsului, în care acesta va preciza faptul că acest material este adecvat șapelor cu încălzire
• aceste șape se vor placa cu materiale ce vor face punte termică (nu izolator, de exemplu lemnul), ținând cont ca lipirea finisajului pe șapă să se facă doar cu adezivi speciali pentru pardoseli încălzite.

Operații ulterioare turnării șapelor

După turnarea șapei pot fi executate anumite operații de finisare, atât manual cât și mecanizat. Pe șapele uscate se mai pot executa lucrări de consolidări, buciardari, șlefuiri și finisări.

Rosturi

Stabilirea rosturilor și determinarea suprafețelor continue de șapă, cade în sarcina proiectantului. De obicei, suprafața șapelor semiumede continuă, nu trebuie să depășească 25mp. În cazul folosirii lianților hidraulici, a aditivilor și a altor materiale ce îmbunătățesc caracteristicile tehnice rosturile vor fi stabilite în funcție de caracteristicile tehnice ale materialelor date de către producător.

În anumite cazuri se pot turna șape fără a se executa rosturi pe suprafețe foarte mari. Acest lucru se poate face ținând cont de calitatea materialelor folosite, de proporții lungime-latime (3:1), de existența anumitor elemente structurale între pereții portanți și de mărimea grosimii benzii perimetrale de dilatare la un minim de 10mm.

Rosturi de construcție (structurale)

Sunt rosturi care traversează toate elementele portante sau neportante a unei construcții. Aceste rosturi structurale trebuie să se regăsească obligatoriu atât în șapă cât și în pardoseală la toate sistemele de șapă. Se folosesc profile speciale pentru șape.

Rosturi de contracție

Se execută pentru a permite deformarea, deplasarea în momentul contracțiilor acestora datorate uscării, temperaturii și încărcărilor verticale sau orizontale.

Se execută tăieturi după turnare pe 2/3 din grosimea șapei după care se umple. Aplicare la șapele semiumede.

Rosturi de dilatație

Se execută pe întreaga grosime a șapei, pentru a preveni problemele ce pot fi provocate de dilatațiile termice prin diferențele de temperatură. Aplicare la tipurile de șapă.

Rosturi perimetrale

Sunt rosturile de contact ale șapei cu pereții, stâlpi, trepte, etc. Se execută prin fixarea pe suprafața verticală, înainte de turnarea șapei a unei benzi de dilatație. Aceasta se va tăia la nivelul șapei. În nici un caz banda perimetrală nu se va scoate în totalitate aceasta având rol și de izolator acustic. Execuția rosturilor perimetrale e consiliată la toate tipurile de șapă.

Defectele șapelor și cauzele acestora

Crăpăturile

Pot aparea din urmatoarele motive:

• contracțiile excesive ale materialului
• conținut mare de ciment
• nisp, sort de granulație foarte fină
• grosimea prea mică a șapei
• strat suport foarte denivelat
• evaporarea prea rapidă a apei din material
• lipsa sau execuția greșită a rosturilor
• lipsa armăturii
• lipsa benzii perimetrale

Fisurile

Au la bază următoarele motive:

• deshidratarea șapei
• lipsa apei în perioada de uscare
• temperaturi excesive
• razele solare
• vânt
• apă în exces

Ruperea șapelor

Poate surveni din următoarele cauze:

• așezarea stratului izolant pe un strat suport iregular
• turnarea șapei pe un strat suport murdar
• iregularitățile mari ale stratului suport
• strat izolator deformabil
• absența armăturii
• duritatea insuficientă a materialului

Ridicarea șapei uscate

Pe anumite portiuni se poate datora urmatoarelor cauze:

• dilatația excesivă
• lipsa benzii perimetrale de dilatație
• lipsa sau acoperirea parțială a foliei de polietilena
• lipsa rosturilor de dilatație
• deformații mari ale stratului suport în cazul șapelor aderente

Duritate și consistență diferite pe anumite zone

• nisipul e foarte fin
• doză mică de ciment sau liant hidraulic
• amestecarea greșită a materialului
• posibile averse de ploaie în timpul execuției
• temperaturi excesive
• vânt
• bătătorirea insuficientă în cazul șapelor semiumede
• doza prea mică de apă
• sorturi prea uscate cu prea mult praf
• absorbția apei din șapă prea rapid de către stratul suport

Uscarea mult mai lentă și umiditatea relativ ridicată în timp, se datorează:

• apă prea multă în compoziția materialului
• nisipul prea fin
• nisipul nespălat sau spălat insuficient
• lipsa foliei (barierei de vapori)
• temperaturi foarte joase
• folosirea apei excesive pe stratul suport
• finisarea impermeabilă a suprafeței
• umiditatea excesivă
• țevi de apă cu pierderi incorporate în șapă
• umiditatea acumulată de elementele structurale în timpul execuției la roșu
• eliminarea apei din placa de beton proaspăt turnată (considerând că acestea vor elimina apa chiar și în decursul câtorva ani)

Umiditatea unei șape semiumede de grosime medie, la temperaturi medii este următoarea:

• prima zi 100%
• după 7 zile 5-15%
• după 30 de zile 2-8%
• după 3 luni 1-4%

Praf mult și rezistență scăzută la zgâriere poate exista datorită următoarelor motive:

• apă în exces la preparea materialului
• nisip sau sort murdar
• nisip prea fin
• udatul excesiv după execuție
• deshidratarea rapidă a șapei

Planeitatea greșită a șapelor, are la bază următoarele motive:

• verificarea greșită a cotelor
• execuția precară a colțurilor
• folosirea sculelor inadecvate
• stratul suport iregular
• straturile izolatoare prea deformabile

Conform normelor europene o șapă corect executată poate fi controlată cu un dreptar de 4 m, în așa fel încât prin rotația lui să nu aibe o toleranță mai mare de 5mm pe maximum 2 metri.

Responsabilitatea execuției șapelor

Privind responsabilitatea execuției corecte și durabile în timp a șapelor aceasta revine:

• Proiectantului
• Dirigintelui de șantier
• Firmei executante
• Producătorului de material
• Personalului specializat

Toți cei enumerați anterior, trebuie să decidă dupa o consultare prealabilă, tipul de șapă conform cerințelor avute.

PROIECTANTUL are obligația de a identifica în prealabil, tipul de pardoseală ce urmează a fi montat în baza destinației uzului construcției și a prestațiilor cerute de destinația finală. Trebuie să țină seama și de compatibilitatea pardoselii cu tipul de șapă și nu în ultimul rând de condițiile de utilizare a spațiului.

DIRIGINTELE DE ȘANTIER are obligația de a verifica realizarea execuției șapelor în conformitate cu proiectul. Trebuie să verifice calitatea și proveniența materialelor dar și faptul că acestea corespund cererii proiectantului. Are obligația de a verifica calitatea execuției și după terminarea acesteia trebuie să-și ia măsuri de protejare a lucrării executate.

FIRMA EXECUTANTĂ are obligația de a face o execuție corectă a lucrărilor în baza prioectului, respectând în același timp deciziile luate de comun acord cu dirigintele de șantier, privitoare la timpii de execuție. Trebuie să verifice împreună cu dirigintele de șantier după finalizarea execuției calitatea acestora pentru predarea lucrărilor.

PRODUCĂTORUL (cazul materialelor pre-amestecate), are obligația de a respecta calitatea produsului furnizat, cât și condițiile în care a fost depozitat produsul până la livrare.

În speranța că informațiile oferite de noi, prima prisma experienței acumulate în șantier, vă pot fi de folos în proiectele dvs – vă mulțumim pentru lectură!

Imagini din portofoliul BrownStone